Cu ochii rosi plini de lacrimi,
amintiri din vremuri vechi,
stau si amintesc,
cum in brate ma purta,
dulce ma saruta .
Dar s-a dus si a plecat.
Singura in noapte stau,
si-a lui lipsa eu o plang
si la piept eu strang o perna
mi-as dori sa fie el.
Capul ii greu si-am adormit
Printre floriile albastre
Imi zambeste gratios
Este el iubirea mea
sa intors din nou la mine
E frumos si e falos
si in brate ma cuprinde
si cu totul ma aprinde
dulce si duios
ma saruta foc.
Ochii ii deschid
si privesc in jur
teama ma cuprinde
nu il simt aproape
nu este aici.
Stau, imi amintesc
cum ma saruta
si mult ma iubea.
Vis frumos si luminos
ce ma amagesti duios
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu