Lordul Intuneric

Soarele apune si luna rasare.
 De pe culmi uitate
 pe-a cerului bolta
 maiestos rasare,
 frumusetea noptii

 Lumina apune si domneste bezna.
 Si Lord Intuneric
 pe tron se aseaza
 pentru inca o noapte
 a vietii nocturne

 Si al nopti vant adie puternic
 razbate pamantul
 rascoleste-ntreg vazduhul
 Si sta furios
 ca un print pe tron.

 Noaptea e stapana pe al lumii cer.
Si Lord Intuneric
 priveste in zare
 la durerea mare
 al multimi triste.

 Si-a picat un strop din ochiul domnesc
 picaturi de ploaie
plange cerul negru
 cu lacrimi amare
pe acest pamant.

 A murit cel insemnat,
ce a ridicat durerea
 celor multi si celor drepti,
 ingamfati si nedrepti.
 Prosti si destepti.

 Lordul Intuneric
 insusi se apleaca
 cu ochii in lacrimi
ca sa il slaveasca pe cel preanumit
 Omul ..........