Stau
usor privesc la stele
La
a mea iubita draga
Ce
salasuieste sus
Printre
astri cei aprinsi
Al
ei chip e ars in ceruri
Lacrimi
grele si duioase
Cad
din ochiul lumi noastre
Plange
cerul,
plange
soarele domnesc
Pentru
a ei viata furata.
Dupa
vocea ei divina,
Ochii
ei de diamante
Parul
ei de abanos
Corpul
ei ca o zeita
Si
un suflet iubitor.
Dintre
muritori tai
Ai
chemat-o sus la tine
Ca
s-o aperi de necaz
De
durere si de boala
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu