Vara

Era o seara de vara frumoasa si calda, soarele isi arunca razele spre fereastra unde Mihai statea si scria, la biroul sau negru de fag pe care tatal sau il daruise de ziua lui de nastere. Soarele apunea gratios in departari in timp ce Mihai ajunse la sfarsitul pagini, zambea fericit ca a reusit sa termine scrisoarea de dragoste pentru prietena sa care era plecata din tara. Impacheta scrisoarea si pregati plicul pentru a trimite una din multele scrisorii trimise iubirii sale. Multe cuvinte asternuse in scriisorile trimise dar nu primi nici macar un raspuns, isi spunea mereu “ Poate nu au ajuns, sau poate nu stie cum sa imi raspunda.”. Cat de mult se insela, prietena lui il uitase de mult si se bucura de minunatiile dintr-o tara straina, el tanjea dupa ea si o visa ca o stea indepartata. Se asternu in pat mii de ganduri ii zburau prin cap dar ea era mereu acolo in gandurile lui, privea pe geam cum stelele rasareau pe cerul intunecat ca lumini din departare. Suspina cu gandul la ea cu ochii la luna plina ce mandra incorona cerul noptii. Inchise ochii si adormi imbratisand cainele de plus ce il primise cadou de la ea. Luna si stelele vegheau al sau somn de pe bolta intunecata, visa frumos si pur la ea cand cosmarul se ivi si in miezul noptii se trezi speriat si singur inconjurat de negrul noptii. Se ridica din pat si pasi usor spre geam nu zari nici luna nici stele, totul era intunecat numai lumina de la intrare palpia usor, se grabi spre intrerupator sa aprinda lumina dar apasa intrerupatorul si intunericul era tot acolo. Incerca din nou dar nimic nu se intampla, deschise usa si fugi pe coridor sa gaseasca o lumina, se opri pierdut si obosit de parca fugise ore bune. Cobora scarile si ajunse la intrare apuca cu mana manerul rece si apasa usor pana la capat, usa se deschise cu un sunet greu metalic de partea cealalta in departare se afla o lumina palpaind. Se imbarbata si pasi cu grija pe iarba moale, pas dupa pas se pierdu in departari cautand lumina si cu cat se adancea mai mult in padure frica il cuprindea, si frigul il atinse usor pe obraz dar in ciuda tuturor nu se opri nu se intoarse si merse mai departe afundandu-se in mister.